În vremea aceea, a venit în Nazaret, unde fusese crescut; și, după obiceiul Său, în ziua Sabatului, a intrat în sinagogă. S-a sculat să citească, și I s-a dat cartea proorocului Isaia. Când a deschis-o, a dat peste locul unde era scris:
"Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia, M-a trimis să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război slobozirea, și orbilor căpătarea vederii; să dau drumul celor apăsați, și să vestesc anul de îndurare al Domnului".
În urmă, a închis cartea, a dat-o înapoi îngrijitorului, și a șezut jos. Toți cei ce se aflau în sinagogă, aveau privirile pironite spre El. Atunci a început să le spună:
"Astăzi s-au împlinit cuvintele acestea din Scriptură,
pe care le-ați auzit"
Și toți Îl încuviințau și se mirau de cuvintele pline de har care ieșeau din gura Lui, și ziceau: "Oare nu este acesta feciorul lui Iosif?"
|